Keratoza seboreică: „alunițele” maronii care apar după 40 de ani

Keratoza seboreică: „alunițele” maronii care apar după 40 de ani

După 40–50 de ani, mulți oameni observă pe trunchi, pe față sau pe scalp pete maronii, ușor reliefate, cu suprafața aspră, ca o bucățică de ceară lipită pe piele. Sunt keratoze seboreice — cele mai frecvente leziuni benigne ale pielii la adulți. Nu sunt periculoase, dar le verificăm, pentru că unele pot semăna cu o aluniță cu probleme.

Ce sunt

Keratozele seboreice sunt creșteri benigne ale stratului de suprafață al pielii. Încep ca pete plate, mici, apoi se îngroașă și capătă un aspect verucos, cu o culoare de la bej la maro închis sau aproape negru. Apar tot mai des odată cu vârsta și au o componentă moștenită puternică: dacă părinții le-au avut, e foarte probabil să le ai și tu. Nu sunt contagioase, nu au legătură cu virusul care produce negii și nu se transformă în cancer.

De ce le verificăm, totuși

Problema nu e keratoza în sine, ci faptul că unele seamănă cu un melanom sau cu alt cancer de piele. Cu ochiul liber, chiar și un medic poate ezita; cu dermatoscopul, cele mai multe se recunosc ușor după structurile tipice. De aceea, înainte să tratez orice leziune pigmentată, o examinez la dermatoscop. Vino la control dacă o pată:

  • Crește repede sau își schimbă forma și culoarea
  • Sângerează fără să o fi rănit
  • Arată diferit de celelalte — „rățușca cea urâtă”
  • A apărut brusc, odată cu multe altele, într-un timp scurt

Pentru alunițe, criteriile de bază sunt cele din regula ABCDE; la keratoze, dermatoscopul lămurește aproape întotdeauna diferența.

Când are sens să le îndepărtăm

Keratozele seboreice nu trebuie scoase obligatoriu. Le îndepărtăm când se irită — la guler, sub sutien, la curea, la bărbierit —, când mănâncă, când se agață de haine sau pur și simplu când te deranjează estetic. Opțiunile, în funcție de mărime, grosime și loc:

  • Crioterapia cu azot lichid, pentru leziunile subțiri
  • Chiuretarea sau îndepărtarea cu laser, sub anestezie locală, pentru cele mai groase
  • Excizia, cu examen histopatologic, dacă există orice dubiu de diagnostic

Pe față sau pe pielea mai închisă la culoare aleg metoda cu mai multă atenție, ca să evităm petele mai deschise sau mai închise care pot rămâne după tratament.

Ce să nu faci

  • Nu le zgâria, nu le smulge și nu le „arde” acasă cu soluții pentru negi
  • Nu le trata pe cont propriu fără un diagnostic — unele leziuni care par keratoze nu sunt
  • Nu amâna controlul dacă una dintre ele se schimbă

Dacă ai multe alunițe și keratoze, un control complet o dată pe an, cu harta alunițelor, e cea mai simplă cale să știi ce urmărim și ce s-a schimbat.

După tratament

După crioterapie, zona se înroșește și poate face o bășicuță, apoi o crustă care cade în 1–3 săptămâni. După chiuretare sau laser rămâne o rană superficială, care se vindecă în 1–2 săptămâni. Pielea nouă poate fi la început mai roz sau mai deschisă la culoare și se uniformizează în câteva luni; protecția solară ajută. Dacă ai multe keratoze, nu e nevoie să le tratăm pe toate deodată — începem cu cele care te deranjează cel mai mult.

Keratoză seboreică sau aluniță?

La prima vedere pot semăna, dar la dermatoscop arată diferit. Keratoza seboreică pare „lipită” pe piele, are o suprafață ca de ceară și un desen caracteristic, pe care îl recunosc ușor. Alunița are altă structură. Diferența nu se poate face sigur acasă, în oglindă, de aceea orice leziune pigmentată nouă merită văzută o dată.

Apar tot mai multe: e normal?

Da. Tendința de a face keratoze seboreice se moștenește și crește cu vârsta, așa că e obișnuit ca numărul lor să se adune în timp. Dacă apar foarte multe într-un interval scurt, arată-mi-le la următorul consult.

Întrebări frecvente

Keratoza seboreică se poate transforma în cancer?

Nu. Este o leziune benignă. O verificăm însă la dermatoscop, pentru că unele cancere de piele pot semăna cu ea.

Revin după îndepărtare?

Leziunea tratată de obicei nu revine, dar în timp pot apărea altele noi, pentru că tendința de a le face rămâne.

Le pot scoate iarna?

Da, sezonul rece e chiar potrivit: pielea tratată stă mai puțin la soare, iar riscul de pete după tratament e mai mic.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul dermatologic. Dacă o pată maronie s-a schimbat sau te deranjează, o verificăm împreună la dermatoscop. Programează o consultație.

Surse

Dr. Clara Căpușan, medic dermatolog, Cluj-Napoca

Despre autor

Dr. Clara Căpușan — medic specialist dermato-venerologie la Clinica Optimum, Cluj-Napoca (Zorilor și Mărăști). Consult fără bilet de trimitere, și în engleză sau spaniolă.

Despre mine · Programare · WhatsApp 0746 058 339

Articol actualizat: